Cum să evităm trauma recoltării de sânge la cei mici: 5 sfaturi practice

Oricât de mult am dori să ne protejăm copiii de traume de orice natură, știm bine că e imposibil. De altfel, psihologii susțin că multe dintre micile traumele ale copilăriei (o căzătură, o sperietură, un mic incident) sunt necesare și sănătoase, atâta vreme cât noi, părinții, știm cum să le gestionăm și să-i ajutăm pe micuți să le depășească. De fapt, felul în care noi reacționăm în aceste situații este crucial! Un incident la piscină care nu a fost gestionat așa cum trebuie se poate transfoma într-o teamă uriașă de apă care să-ți urmărească puiul toată viața. Multe dintre fobii își au de altfel originea în copilărie, la fel ca teama de medici, spitale și stomatologi.

Există așadar momente în viața copilului nostru pe care pur și simplu nu le putem evita. E și cazul recoltării de sânge. Acesta poate fi un episod extrem de traumatizant pentru un puști de 2-3 ani, cum e și cazul Nataliei. Însă din fericire, planul pe care l-am conceput a funcționat perfect, iar fetița mea a ieșit din cabinetul medical cu zâmbetul pe buze. Vă împărtășesc așadar și vouă din experiența mea în speranța că această strategie ar putea funcționa și în cazul vostru!

1. Cea mai importantă parte a strategiei este pregătirea copilului pentru ceea ce va urma. Și acesta este un sfat general, indiferent de natura evenimentului care urmează să-i perturbe rutina și să-l scoată din zona de confort. Poate fi vorba despre un prim zbor cu avionul, prima vizită la stomatolog, despărțirea pentru o perioadă mai lungă de unul dintre membrii familiei sau în cazul nostru, despre recoltarea unor probe de sânge. Copilul trebuie să știe ce urmează, iar informarea trebuie să înceapă cât mai repede cu putință. Pentru recoltarea de sânge am început să o pregătesc pe Natalia cu câteva zile înainte. Practic am adus în discuție acest subiect în fiecare zi timp de 4 zile. I-am povestit copilului cu calm despre toate amănuntele și i-am dat ocazia să-mi pună toate întrebările posibile.

2. Îmbracă evenimentul într-o frumoasă poveste, acolo unde e cazul! Eu am profitat de faptul că acul pentru recoltare are atașat un furtun subțire cu un fluturaș colorat. I-am explicat Nataliei că vom merge la medic, unde un fluturaș magic se va așeza pe mânuța ei și va păpa puțin sânge pentru ca doamna doctor să poată verifica dacă ea este sănătoasă. Nu i-am ascuns faptul că va simți durere atunci când fluturașul se va așeza pe mânuța ei. I-am explicat ce va simți și chiar am pișcat-o puțin de mânuță atunci când a vrut să știe cum o va pișca și fluturașul.

3. Dă un aer pozitiv evenimentului neplăcut! Noi ne-am pregătit cu o seară înainte, am ales o rochiță și o pereche de aripioare de fluturaș pe care Natalia să i le arate fluturașului mic. A fost atât de încântată de întâlnire, încât primul lucru despre care m-a întrebat când s-a trezit a fost: când mergem să-i dăm sânge fluturașului?

4. Dă-i câteva momente în care să se familiarize cu cabinetul și cu persoana care îi va recolta probele de sânge! Am încurajat-o pe fetița mea să le povestească singură asistentelor de ce se află acolo. Le-a spus încântată povestea fluturașului și a fost curioasă să-l vadă. Asistentele au intrat în jocul nostru și i-au explicat Nataliei încă odată pas cu pas tot procesul arătându-i și ustensilele de care se vor folosi.

5. Fii calm/calmă pe tot parcursul procesului! Calmul și liniștea ta îi vor trasmite siguranță copilului. Atitudinea ta e foarte importantă! Va plânge puțin când acul va străpunge pielea, dar faptul că tu îi ești aproape, faptul că știe ce se întîmplă și faptul că ești calm îl vor ajuta să depășească momentul neplăcut. După câteva lacrimi, Natalia a plecat din cabinet cu zâmbetul pe buze și le-a povestit entuziasmată bunicilor despre fluturașul care verifică sănătatea copiilor.

Aceasta a fost experiența noastră. Sper să vă ajute!

Vă îmbrățișăm cu drag,

Prințesa Polonic și Prințesa Linguriță

Citeste si:
Comentarii

Delicii la polonic

Bucatele Bunicii