Bunica spărgea două ouă şi le bătea cu foarte puţină sare şi două linguri de zahăr. Turna peste ouăle bătute o carafă cu mai bine de jumătate de litru de lapte şi apoi făină albă, măcinată de moşul Vasile la moară şi cernută cu o sită deasă. Punea puţin câte puţin şi cu un tel amesteca până când aluatul devenea ceva mai gros decât smântâna.
Într-o tigaie încinsă, unsă bine cu untdelemn, bunica prăjea fiecare clătită iar eu le ungeam...
Pentru un mic dejun mai mult decât regesc vă recomand să răsfăţaţi fiecare clătită cu câte o linguriţă de miere, întinsă bine pe toată suprafaţa, şi câte două linguri de miez de nucă măcinat. Acum sigur veţi avea energie cât zece până la prânz!
Poftă nebună!